„Virușii de computer ar trebui considerați forme de viață. Cred că spune ceva despre natura umană faptul că singura formă de viață pe care am creat-o pînă acum e pur distructivă. Am creat viață după chipul și asemănarea noastră.”Stephen Hawking

Noaptea minții

17 martie 2020 | Comentariile sunt închise pentru Noaptea minții

În ziua în care în țărișoară se decretează stare de urgență pe motiv de 🎧virus, corona, mă duc și io ca omu’ la farmacia Helpnet 148 de pe lîngă casa omului, să iau de-ale gurii, de-ale gîtului, de-ale altor organe.

Găsesc ușa larg deschisă, dată de perete, și zic în sinea mea: „hait, deștepți, au lăsat ușa deschisă ca să nu se contamineze poporu’ punînd mîna pe clanță…”. Intru, dau ziua bună, iar pentru că primeau marfă (ah, deci de-aia era ușa deschisă de fapt), sînt preluat de duamna dirigintă de farmacie, o tută îngîmfată și foaaarte grețoasă, cu care am mai interacționat contra naturii de vreo cîteva ori, de fiecare dată la fel de neplăcut. Dacă m-aș concentra un pic aș afla probabil și cum o cheamă, dar, sincer, nu sînt curios și în momentul ăsta mi-e o lene… În plus, dacă nu v-ați prins, ăsta nu e oricum un elogiu, așa că „tuta nefutută” e de ajuns deocamdată.

N-apuc să-i zic bine primu’ of, că bălmăjește „ah, să închidem ușa asta” (probabil în rog de „mă scuzați”) și mă lasă baltă la tejghea ca să dea fuguța și să închidă ușa buclucașă care de, o trăgea, apucînd vîrtos cu mîna goală de mîner și smucind zdravăn. Se întoarce apoi după tejghea și începe să-mi îndese flacoane și cutii într-o pungă, firește, cu aceeași mînă. Ba chiar desface o cutie incompletă și răsfoiește foliile de pastile cu degetele, numărînd în barbă…

Mă albesc la față și nu-mi vine să cred ce văd. Ezit. Nu știu ce să fac… Să-i dau cu ele în cap? Să-i zic vreo două printre dinți și să ies pe unde am venit? Nu reușesc să mă decid în timp util, așa că între timp s-a terminat îndesatul și a venit momentul să dau cu cardul. Și mă decid brusc. Plătesc, dar nu mă ating de punga de pe tejghea. Doar o pironesc cu privirea și-i spun:

— Știi că ai pus mîna pe ușă și pe urmă cu aceeași mînă mi-ai pus mie aici toate cele, nu?

O văd cum i se învărtesc rotițele, deși expresia feței rămîne la fel de neprietenoasă și imobilă. După cîteva secunde răspunde:

— Păi și ce era să fac?

— Pe bune!? Adică eu ar trebui să-ți spun ce să faci?! De exemplu să porți mănuși? Sau să te dezinfectezi cumva?

A intrat pe modul defensiv deja, dar tot ce-i trece prin cap e:

— Ar fi degeaba, oricum pun mîna și pe bani…

— Și schimbi mănușile de fiecare dată! Te rog să-ți pui mănuși sau să te speli și să-mi dai alte produse, necontaminate.

Strînge din dinți și din cur, e clar că-și epuizează înjurăturile în gînd de trei ori la rînd, dar se execută fără să mai crîcnească. Ceea ce nu mă împiedică, odată ajuns acasă, să arunc toate ambalajele care pot fi aruncate, iar pe celelalte să le scald generos în săpun și dezinfectant acloolic…

Se anunță niște luni cel puțin interesante… și lungi… lungi al dracului!


Sursă video: Rimbaband – Video ad altissimo contenuto virale

Și pentru că italienii sînt geniali, încă unul, de sezon:

Sursă video: Rimbaband – Vademecum contro il coronavirus
Categorizat: Românisme | Etichetat: , , | Vizualizări: 3

Oamenii ăștia au ceva în cap?!

20 ianuarie 2017 | Comentariile sunt închise pentru Oamenii ăștia au ceva în cap?!

Stau de vreo oră pe holurile unui spital de pediatrie din capitala minunatei noastre nații. Nu, Sabina e în regulă și sper din tot sufletul să nu fie vreodată nevoie să ajungă pe aici.

Mi-a explodat creierul (metaforic vorbind) cînd am văzut cum niște cadre medicale au adus dintr-un cabinet niște părinți care-și cărau fetița anesteziată în brațe. I-au lăsat să stea pe hol, pe niște scaune de plastic asemănătoare celor de la metrou, să aștepte ca fiica lor de vreo 10-11 ani să-și revină după efectele anestezicului. 30 de minute mai tîrziu fetița a deschis ochii și a murmurat ceva, așa că au dus-o clătinîndu-se puternic la toaletă. Acum și-au reluat locul pe scaun, iar fetița pare în continuare destul de inertă.

Mi se pare absolut incredibil. Cum faci unui copil așa ceva?!

Actualizare: După ceva mai bine de o oră, au plecat cu copilul inert în brațe, pe străzile acoperite de munți de zăpadă și ghiață…

Categorizat: Românisme | Etichetat: , | Vizualizări: 4

Mi-e silă…

04 decembrie 2015 | Comentariile sunt închise pentru Mi-e silă…

…de „patrioții” cu steguleț la mașină (sau la poartă, sau la balcon).

Categorizat: Bălmăjeli, Bucureștene | Etichetat: , , | Vizualizări: 33

Despre natura umană

06 octombrie 2015 | Comentariile sunt închise pentru Despre natura umană

Multinaționala la care lucrez are o listă de distribuție de email către toți angajații (mă rog, către cei din București) ce conține 110 nume. Presupunând că nu e tocmai la zi și că ar conține și nume ale unor foști angajați, să rotunjim la 100.

Astăzi am fost nevoit, din păcate, să utilizez această listă de distribuție pentru a trimite tuturor mesajul:

Subiect: Cerere de ajutor umanitar

Salut.

Scuze pentru spam1, dar este pentru un scop nobil.

Un membru al familiei mele are nevoie disperată și urgentă de transfuzii de sînge cu grupa AB IV. Dacă aveți această grupă sanguină, greutate peste 60 de kg și ați fi dispuși să donați, vă rog să mă contactați (doar pe mine, nu dați reply la toată lista). Chiar și dacă aveți altă grupă sanguină, orice donație este bine venită.

Vă mulțumesc.

Spun din păcate pentru că nu e deloc o glumă (nu că aș glumi vreodată cu așa subiect), mesajul e cît se poate de real și are legătură cu o tragedie cumplită abătută asupra unor oameni dragi.

Ei bine, în următoarele ore mi-au răspuns fix… 3 persoane!

Poate nu m-aș fi cramponat de numărul ăsta, sînt totuși 3 oameni care s-au oferit să ajute și cărora le sînt recunoscător. Dar săptămînile trecute, pe aceeași listă de distribuție, s-au lansat invitații pentru organizarea unor campionate de Mortal Kombat, FIFA 2014 (jocuri de computer, pentru neavizați) și fotbal care au primit cîte 12, 8 și respectiv 15 răspunsuri!

Așadar într-un eșantion de 100 de oameni tineri, cu ani de școală peste media națională (presupun), numărul celor care preferă să bată țurca e de 5 ori mai mare decît al celor dispuși să salveze o viață (sau mai multe)…

Halucinant.

Completare 7 octombrie: În ziua următoare numărul voluntarilor a crescut la 5. Rămîne cum am stabilit.


  1. Am folosit termenul în sensul de mesaj nesolicitat 

Categorizat: Bălmăjeli, Românisme | Etichetat: , , , , | Vizualizări: 8

Ba p-a mă-tii…

03 martie 2015 | Comentariile sunt închise pentru Ba p-a mă-tii…

Cine a zis că timpul le rezolvă pe toate a fost un cretin.

În curînd se fac 6 luni de cînd a murit Dexter și nu e deloc mai ușor. Din contră. La început eram pur și simplu stupefiat de durere, mintea mea nu reușea să cuprindă grozăvia lucrului care tocmai se întîmplase; dar de atunci am avut timp să mă gîndesc la o mie de lucruri în o mie de feluri diferite. Și nu e deloc mai bine.

Citește și restul »

Categorizat: Delir nocturn, Noi | Etichetat: , , , | Vizualizări: 13