„O parte a inumanității computerului e dată de faptul că, odată programat competent și funcționînd fără probleme, este complet onest.”Isaac Asimov

Jaguari pe mă-sa

23 octombrie 2012 | Comentariile sunt închise pentru Jaguari pe mă-sa

Vânătorul de jaguari

Amintirile din școală care-mi stîrnesc cea mai mare nostalgie sînt cele legate de multele nopți nedormite în care devoram cîte o carte. Și numărul cărților citite pe atunci (multe din ele SF).

Așa că nu întîmplător, în foarte rarele ocazii cînd mă mai nimeresc printr-o librărie, trec mai întîi pe la raionul cu cărți SF. Așa am făcut și recent la magazinul Diverta din Mall Băneasa, de unde am ieșit cu o sacoșă de cărți (nu, nu erau toate SF — dar numai pentru că a cumpărat și Crenguța cîteva… ).

Citește și restul »

Categorizat: Bălmăjeli, Cărți, Românisme | Etichetat: , , |

M-am hotărît să devin prost

20 februarie 2011 | Comentariile sunt închise pentru M-am hotărît să devin prost

page-mhsdp

O carte slabă, care nu prea merită nici un fel de mențiune. Dar pentru că am decis că am nevoie de o oarecare disciplină și că trebuie să mă mobilizez să scriu măcar două vorbe despre cărțile pe care le citesc, e musai să o fac.

Deci două vorbe: foarte slabă. Cînd am citit că Martin Page e născut cu 3 zile înaintea mea, am crezut că este o oportunitate interesantă să „arunc o privire” în mintea unui alter ego francez, dar din păcate n-a fost deloc așa. Recenzia de pe coperta 4 a cărții e o măgărie fără margini, o laudă grețoasă și nemeritată a cărții. Dar cum probabil a fost scrisă de editor, care are un interes direct și pecuniar să vîndă cartea oricît de proastă ar fi, atunci așteptările mele legate de adevărul (sau măcar o oarecare obiectivitate a) acelei recenzii erau din start greșite.

Ultimele cîteva pagini sînt chiar mai bizare decît restul, apare o schimbare bruscă de ton și sînt abandonate aproape toate personajele în favoarea unuia nou și descreierat. Am avut senzația că pînă și autorul s-a plictisit și a tras tare să termine cumva.

Nota doi, să vii cu mă-ta la școală mîine!

Categorizat: Cărți | Etichetat: , , |

Un mesaj de sărbători de la Ricky Gervais:
De ce sînt ateu

20 decembrie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Un mesaj de sărbători de la Ricky Gervais:
De ce sînt ateu

Am găsit un link la acest articol pe blogul lui John Gruber, Daring Fireball.

Celor care n-au auzit de Ricky Gervais n-am să le fac eu temele. Pentru asta există wikipedia, imdb, funny or die (.com) sau pur și simplu google.

Așa că o să reproduc articolul aici, în traducere proprie, pentru că rezonez cu el. „Achiesez”, cum ar zice Badea. Și pentru că mă enervează toată mascarada asta cu „sărbătorile”. Sper să vă placă la fel de mult.
Citește și restul »

Categorizat: Bălmăjeli | Etichetat: , , , |

Futeți mai mult și vorbiți mai puțin

15 septembrie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Futeți mai mult și vorbiți mai puțin

Privind, cu nostalgia gunoierului împlinit, spre rahatul în care se scufundă ţara, a realizat Prigoana că două chestii trebuiesc legiuite în România: fututul şi pumnul în gură.

“«activitatea cu caracter sexual autorizată» (ACSA) desemnează activitatea cu caracter sexual derulată de persoana care deţine autorizarea legală, desfăşurată în baza unei înţelegeri între părţi şi recompensată cu o plată dinainte stabilită. ACSA presupune servicii specifice relaţiilor normale dintre cele două sexe, cu asigurarea respectării regulilor de igienă şi discreţie.”

Şi adică noi ăştia care nu mergem la curve, desfăşurăm activităţi cu caracter sexual neautorizate? Moshe & Mordechai blog

Și ca să parafrazez un comentariu de la sursă: PFA devine „Persoană Futută Autorizat”. Genial.

Categorizat: Aiurea pe net, Românisme | Etichetat: , , , , , |

Kafka, frate…

19 iulie 2010 | 4 comentarii »

Kafka - Castelul Dacă cineva ar fi urmărit caseta din dreapta, acolo unde afișez detalii despre cartea pe care o citesc, ar fi observat o apariție meteorică, preț de cîteva zile, a Castelului lui Kafka.

După o „cură” destul de lungă de cărți S.F. am vrut să-mi îmbunătățesc cultura generală și cu o carte „serioasă”, dar de data asta nu mi-a ieșit… Tot respectul pentru măiestria scriitoricească a lui Franz (și a traducătorului, care s-a descurcat onorabil cu fraze de cîte o pagină), textul se citește destul de ușor, narațiunea este curgătoare și în general plăcută. Din păcate e necesară o stare de spirit deosebită și extrem de stabilă pentru a se putea digera așa ceva, chestie care mie, în general vorbind, îmi lipsește, dar în mod special în ultima vreme.

Așadar la dracu’ cu cultura, trăiască S.F.-ul.

 
Categorizat: Cărți | Etichetat: , |