„Telegraful e un fel de pisică foarte, foarte lungă. O tragi de coadă la New York iar capul miaună la Los Angeles. Radioul funcționează la fel: transmiți semnale aici, le recepționează acolo. Singura diferență e că nu există nici o pisică.”Albert Einstein

De București

17 mai 2017 | Comentariile sunt închise pentru De București

Tot astăzi, tot pe drumul spre București, mai precis chiar înainte de urcarea pe podul de la Ikea, rulam liniștit și încet pe banda a doua, pentru că era foarte aglomerat, ca de obicei… Din dreapta, de pe banda suplimentară care trece pe lîngă pod, s-a înfipt „o doamnă” într-un Land Rover, i-a tăiat calea celui de pe prima bandă și se pregătea să-mi facă și mie același lucru. Dar a avut surpriza că, spre deosebire de cel de pe prima bandă care probabil s-a speriat și a frînat, eu n-am lăsat-o să se bage în față.

Și-atunci m-a claxonat enervată, și probabil m-a și înjurat, judecînd după gesticulație și grimase. După cîteva zeci de metri traficul s-a oprit complet, așa că am avut ocazia să cobor geamul și s-o întreb (calm și politicos, lucru rar cînd sînt blocat în trafic) de ce considera că i se cuvenea să mi se bage în față. Răspunsul a fost absolut halucinant:

Trebuia să mă lași din respect pentru faptul că semnalizam!

Cu respectul pentru lege oare cum ar trebui să rămînă?

Categorizat: Bucureștene | Etichetat: , , |