19 mai 2010 | 2 comentarii »
Conform site-ului Gîndul.info în momentul ăsta sînt 30.000 (pînă am terminat io de scris au lăsat-o mai moale, la 20.000) de oameni în Piața Victoriei, adunați să le spună celor care ne conduc cam ce zice și poza asta circulată în draci pe email, evident trucată dar simpatică:

Ei bine, întîmplarea dracului: la hotelul la care ținem noi cursurile, compania de cablu are probleme „tehnice” (la naiba, în puii mei
) tocmai cu televiziunile de știri, Realitatea TV și Antena 3, afișînd în loc un mesaj foarte grăitor, ceva de genul „subscripție expirată, vă rugăm contactați relații clienți”
! Futu-i ceapa mă-sii, cum expirară nenorocitele tocmai în zi de protest!
Evident, televiziunea națională are subiecte mult mai interesante decît ce se întîmplă acum în țară, cum ar fi, de exemplu, un documentar despre India sau veșnicul și înălțătorul „Tezaur folcloric”.
Deci dormiți liniștiți, Securitatea e cu noi! Și rușine instigatorilor din piață și de la ziarele mogulilor, care nu înțeleg cum cîrmaciul nu mai poate închide ochiu’ noaptea de grija poporului și a măsurilor draconice cerute de bau-baul de la FMI… numa’ oamini răi, dom’le…
Categorizat: Românisme | Etichetat: frustrare, gunoi, jeg, politică, prostie, țară de căcat, țara minunilor |
01 mai 2010 | Comentariile sunt închise pentru Agasat
De azi am acest mesaj lipit pe cutia poștală.
Sînt din ce în ce mai agasat de tonele de maculatură care ne sînt permanent îndesate în cutia poștală. Acest spam primitiv și poluator pare chiar mai rău decît cel electronic, măcar dacă te gîndești la săracii copaci care au trebuit să moară ca să-și poată tipări „capitaliștii” autohtoni mesajele libidinoase pe leșurile lor. Iar inbox-ul programului de e-mail îl pot curăța dintr-un click, stînd în pielea goală la mine-n casă.
Și ca să fie garnitura completă, numărul apartamentului meu, 12, pare să fie ideal pentru format în viteză pe tastatura interfonului de la intrare, așa că de cele mai multe ori sînt trezit din somn sîmbăta dimineața de cîte un cretin care vrea să-mi umple cutia poștală cu gunoi și „mă roagă” să-i dau drumul înăuntru.
Citește și restul »
Categorizat: Bucureștene, Românisme | Etichetat: București, frustrare, gunoi, poștă, spam |
29 aprilie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Lătrînd la lună
Ca de obicei, Ciutacu pune punctul pe un i pe care marea majoritate a lătrăilor televizați îl ocolesc, ignoră, sau ascund pur și simplu:
„Ca iubitor şi posesor (deja istoric) de animal(e) de casă, parcă mi s-ar rupe inima să văd că-i bagă la gaz pe lătrători. Dar la fel mi se rupe când îi văd că se devorează unii pe alţii în aşa-zisele adăposturi ale municipalităţilor. Strict economic, şi hingherii, şi mâncarea, şi gazul (ne) costă. Dar (ca om, nu câine) nu pot să nu remarc că, spre exemplu, în privinţa dezbaterii ideii de închidere a Spitalului CF 2, n-am auzit să se spargă poporul suveran în două. Sau poate că vieţile unor femei (care voiau să devină mame şi au ajuns să stea cu tuburi în gură fiindcă spitalele de oameni arată ca nişte cocini de porci) nu valorează tot atât de mult ca existenţa blănoaselor patrupede. Pe care le plâng demonstrativ, cu precădere, nişte demagogi care n-ar lua în ruptul capului un câine la ei acasă.”ciutacu.ro
Citește și restul aici.
Categorizat: Aiurea pe net, Bălmăjeli, Românisme | Etichetat: de citit, hyperlink, recomandat, web |
01 martie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Criza financiară lovește greu online-ul românesc

Titlul este, evident, o glumă; nu cred că mai este necesar să comentez cumva imaginea de mai sus…
Un sfat pentru olteanul Alex, totuși: dacă vrei cu adevărat să se simtă economia de electricitate, scoate și frigiderul din priză. Îl bagi la loc doar cînd vrei să cauți noaptea ceva de mîncare, ca să ți se aprindă beculețul din interior.
A, și încă ceva… ia serverul în brațe și mergi pe acoperișul celui mai înalt bloc din apropiere înainte de a-i da drumul! Numai așa vei obține cel mai „răsunător”, cel mai eficient și cel mai durabil efect. 
Categorizat: Aiurea pe net, Românisme | Etichetat: de văzut, prostie, web |
27 ianuarie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Luați d-aci
Lehamitea de după alegeri mă face să refuz să mă uit la televizor sau să citesc presă de orice fel. Pur și simplu nu vreau să știu, nu mă interesează. Dar azi am zis totuși să văd ce a mai scris Lelia Munteanu, că prea scrie bine.
Și mă bucur să vă anunț că nu se dezminte, scrie bine de tot. Două sampling-uri (
) scurte:
La jurnal, am crezut că mi s-a stricat plasma: Geoană bronzat. P-ormă m-am mai liniştit: mi-am zis c-o fi fost la Vântu. Şi-o fi băgat mogulul ultraviolete la SPA. Apoi am citit presa ticăloşită şi m-am dumirit: cică a fost în vacanţă, în Aruba. Am dat pe goagăl să văd pe unde vine asta. Tocma-n Antilele Olandeze. Greu, în opoziţie! Nu şi-a permis la Sinaia, la Cabana Schioţilor. A trebuit să se trambaleze până unde-a-nţărcat cocosu’ preşedinta Nederlandului. Noroc că nu s-a dus degeaba: a prins tradiţionalul Festival al Măgarilor. Omul potrivit la locul potrivit: Aruba e „Insula cu 90.000 de prieteni pe care nu i-ai întâlnit încă”. I-au lipsit doar 70.000…
După ce conduci România o noapte, nu mai eşti acelaşi om. Începe să ţi se arate. Altfel le vezi. Capeţi calităţi extrasenzoriale. Eşti atins.
[…]
Urmează Congresul PSD. (Nu-l puneţi într-o joi, tovarăşi!). Ca să preîntâmpine un nou atac energetic şi să se realeagă Geoană, prezidiul trebuie să stea pe cuie. Lucrările trebuie să se desfăşoare neapărat lângă o apă curgătoare. Hrebenciuc să aducă o mătură şi un vătrai şi să le aşeze în colţul stâng al sălii (dezleagă vrăjile). Delegaţii să se ia de mână, ca la spiralele lui Bivolaru. De ce? Spirala te încarcă de energii cosmice, cât nu apucă Martorii lui Băsescu să te descarce. Puţină sare neîncepută, presărată pe prag, nu strică. Vanghelie să-şi îmbrace indispensabilii pe dos – asta garantat fereşte de farmece.
Doamna Mihaela Geoană, care în timpul Congresului va sta acasă, să se păzească bine. Să se concentreze asupra unei mantre (poate fi orice, un cuvânt aruncat la supărare de Ion Iliescu), astfel încât eventualul atac energetic să n-o atingă. Cum vom şti că n-a atins-o şi a rămas ea însăşi? Simplu: o întrebăm cum o cheamă. Dacă răspunde pripit „Upsy Daisy” – chemăm popa cu căldăruşa şi busuiocul…
Am rîs cu lacrimi. Lacrimi amare, dar măcar am rîs…
Categorizat: Românisme | Etichetat: de citit, geniu, politică, prostie, recomandat, web |