Băi meduzelor care vă credeți șoferi

05 martie 2014 | Comentariile sunt închise pentru Băi meduzelor care vă credeți șoferi

Știu că sistemul nervos la nevertebrate e o glumă penibilă, dar poate dacă vedeți ideile astea sub formă de listă vă va rămîne ceva în zeama aia pe care o numiți creier… Luați cîte una pe zi dacă mai mult nu se poate, cu puțină apă să nu vă rămînă în gît.

• Dacă vreți să mergeți înainte dar depășiți coloana de la semafor pe linia de tramvai sau pe banda de mers exclusiv la dreapta/stînga, nu înseamnă deloc că voi sînteți deștepți iar noi, cei care respectăm regulile, proști. Ci doar că sînteți extraordinar de nesimțiți.
• Dacă înainte de semafor sau curbă erați pe banda a doua, tot pe aia trebuie să fiți și după. Nu pe prima, nu pe a treia. Există situații în care după semafor sau curbă numărul benzilor se schimbă – după rondul de la fîntîna Miorița, pe sensul DN1 → Casa Scînteii, de exemplu. Cel mai simplu (chiar și pentru o nevertebrată) e să urmăriți dungile de pe asfalt. Încercați, e cam același principiu pe care copiii de grădiniță îl aplică atunci cînd colorează între linii.
• Dacă semnalizați că vreți să schimbați banda, înseamnă doar că îi anunțați pe ceilalți de intenția voastră și că trebuie să așteptați să vi se dea voie sau să apară oportunitatea să o faceți fără a-i încurca pe alții. NU înseamnă că puteți să și trageți de volan în aceeași secundă, de parcă vi s-ar cuveni. NU înseamnă că dacă semnalizați nu mai trebuie să dați prioritate.
• Semnalizarea la schimbarea benzii sau a direcției de mers nu e opțională, e obligatorie. N-am cum să vă ghicesc intențiile. Nu-mi fac mari speranțe că asta se va schimba vreodată; premisa evident falsă e că ați avea capacitatea de a anticipa sau că v-ar păsa cîtuși de puțin de siguranța voastră și a celorlalți. A, iar dacă mașina v-a trecut deja aproape complet pe cealaltă bandă (sau de curbă), nu vă mai obosiți să semnalizați; pentru noi ăștia cu mai mult de 2 neuroni e deja suficient de clar ce vreți să faceți.

Și nu mai faceți fața aia mirat-revoltată cînd vă luați muie de la mine în situațiile de mai sus. Nici nu-mi bateți obrazul cînd mă străduiesc să vă împiedic să le faceți, nu eu sînt mîrlanul. Fiți recunoscători că nu am o bazooka montată pe mașină (încă)!

Categorizat: Bălmăjeli, Bucureștene, Românisme | Etichetat: București, prostie, șofat |