Poezie de campanie (electorală)

Lelia Munteanu face un portret extrem de plastic al campaniei electorale autohtone în ultimul său articol din ziarul Gândul.

Am să citez doar partea haioasă (și foarte tristă în același timp), restul citiți direct de la sursă. Paginarea îmi aparține, textul nu.

Oprescu zice duios:
– ‘Rați ai dracu’ de molâi
Că vă fac din turu-ntâi.

Băsescu zice cu elan:
– Găozari și păsărici
Oligarhi, moguli, popor
Mă găsiți cu toți aici
Și la anu viitor.

Geoană zice cu drag:
– Ceasul ne arată timpul
Calendarul – anotimpul
Iar Băsescu cel urât
Ne-arată minciuni decât. (pronunțat „dăcît”, n.m.)

Crin zice cu foc:
– Afară bate vântul și rupe trandafirii
Ne ducem toţi la urne, căci asta-i legea firii
Dar când s-o pune, albă, zăpada pe coceni
Să-mi faceţi loc de-acuma, că vin la Cotroceni.

Foarte tare…

Îngerul meu rîde cu sînge

 Mi-am propus să scriu despre această carte încă de la primele pagini parcurse, acum cîteva luni. Am amînat mult prea mult, dar poate că e mai bine așa, senzațiile s-au mai sedimentat și domolit între timp, iar faptul că mi-am propus să reproduc unele pasaje este un foarte bun pretext să le recitesc.

Mai întîi, nu vă luați după mini-recenziile pe care le veți găsi pe net, una scrisă de Mircea Cărtărescu, cealaltă de un oarecare Peter Bichsel. Din cîte am văzut, nu veți găsi decît textele care apar pe coperta IV, alese complet neinspirat – după părerea mea – de către editorul de la Polirom.

Citește și restul »