23 octombrie 2012 | Comentariile sunt închise pentru Jaguari pe mă-sa
Amintirile din școală care-mi stîrnesc cea mai mare nostalgie sînt cele legate de multele nopți nedormite în care devoram cîte o carte. Și numărul cărților citite pe atunci (multe din ele SF).
Așa că nu întîmplător, în foarte rarele ocazii cînd mă mai nimeresc printr-o librărie, trec mai întîi pe la raionul cu cărți SF. Așa am făcut și recent la magazinul Diverta din Mall Băneasa, de unde am ieșit cu o sacoșă de cărți (nu, nu erau toate SF — dar numai pentru că a cumpărat și Crenguța cîteva… 
).
Citește și restul »
Categorizat: Bălmăjeli, Cărți, Românisme | Etichetat: de citit, prostie, relevanță |
17 iulie 2012 | Comentariile sunt închise pentru He is Ozzy
Citesc autobiografia lui Ozzy și mă amuz teribil. Cîteva istorii care mi-au plăcut în mod deosebit pînă acum:
Bill Ward își începea fiecare dimineață bînd, obligatoriu în această ordine, o cafea, un pahar de suc de fructe, un pahar de lapte și o bere. Cafeaua să-l trezească, sucul pentru energie, laptele – pansament gastric pentru alcoolul de peste zi, iar berea trebuia să-l adoarmă la loc.
Folosește sintagma double baggers pentru a desemna „gagicile atît de urîte încît era nevoie să le pună 2 pungi în cap ca să le-o poată trage”, și adaugă că a „savurat” odată chiar și compania unei four bagger 
!
Sătul de grupurile de sataniști care-i urmăreau peste tot, într-o zi a ieșit din hotel și s-a dus direct la un grup de țicniți drapați în robe negre cu glugă, le-a cîntat „Mulți ani trăiască” și le-a suflat în lumînările așezate în cerc de jur împrejur.
[progpress title=”I Am Ozzy” current=”110″ goal=”391″ label=”pagini” separator=” din „]
Categorizat: Cărți | Etichetat: Ozzy |
20 februarie 2011 | Comentariile sunt închise pentru M-am hotărît să devin prost
O carte slabă, care nu prea merită nici un fel de mențiune. Dar pentru că am decis că am nevoie de o oarecare disciplină și că trebuie să mă mobilizez să scriu măcar două vorbe despre cărțile pe care le citesc, e musai să o fac.
Deci două vorbe: foarte slabă. Cînd am citit că Martin Page e născut cu 3 zile înaintea mea, am crezut că este o oportunitate interesantă să „arunc o privire” în mintea unui alter ego francez, dar din păcate n-a fost deloc așa. Recenzia de pe coperta 4 a cărții e o măgărie fără margini, o laudă grețoasă și nemeritată a cărții. Dar cum probabil a fost scrisă de editor, care are un interes direct și pecuniar să vîndă cartea oricît de proastă ar fi, atunci așteptările mele legate de adevărul (sau măcar o oarecare obiectivitate a) acelei recenzii erau din start greșite.
Ultimele cîteva pagini sînt chiar mai bizare decît restul, apare o schimbare bruscă de ton și sînt abandonate aproape toate personajele în favoarea unuia nou și descreierat. Am avut senzația că pînă și autorul s-a plictisit și a tras tare să termine cumva.
Nota doi, să vii cu mă-ta la școală mîine!
Categorizat: Cărți | Etichetat: de citit, prostie, slab |
19 iulie 2010 | 4 comentarii »
Dacă cineva ar fi urmărit caseta din dreapta, acolo unde afișez detalii despre cartea pe care o citesc, ar fi observat o apariție meteorică, preț de cîteva zile, a Castelului lui Kafka.
După o „cură” destul de lungă de cărți S.F. am vrut să-mi îmbunătățesc cultura generală și cu o carte „serioasă”, dar de data asta nu mi-a ieșit… Tot respectul pentru măiestria scriitoricească a lui Franz (și a traducătorului, care s-a descurcat onorabil cu fraze de cîte o pagină), textul se citește destul de ușor, narațiunea este curgătoare și în general plăcută. Din păcate e necesară o stare de spirit deosebită și extrem de stabilă pentru a se putea digera așa ceva, chestie care mie, în general vorbind, îmi lipsește, dar în mod special în ultima vreme.
Așadar la dracu’ cu cultura, trăiască S.F.-ul.
Categorizat: Cărți | Etichetat: de citit, Kafka |
28 februarie 2010 | Comentariile sunt închise pentru Aventurile lui Augie March
O carte „grea”! Coperta cartonată și cele 751 de pagini atîrnă cam 600-700g, dar Saul Bellow scrie extraordinar de bine și de curgător. Este un maestru al descrierilor neașteptate, folosește metafore surprinzătoare dar incredibil de grăitoare și în general te ține lipit de personajele colorate țipător, de la prima pînă la ultima pagină.
Citește și restul »
Categorizat: Cărți | Etichetat: de citit, geniu, recomandat |