iTypewriter pentru iPad

[flashvideo file=http://www.youtube.com/watch?v=jWqqtybjzXE&hd=1 image=/media/video/iTypewriter.jpg /]

Nici nu știu dacă să-l consider o jucărie simpatică sau o porcărie imensă. Pare distractiv (pentru vreo 5 minute), dar probabil că nu e prea eficient. Evident e doar o senzație, n-am văzut dispozitivul de aproape și nici nu am avut posibilitatea să-l testez. Dar viteza cu care dactilografiază cucoana din filmuleț nu ajută prea mult…

Design-ul aparține unui oarecare Austin Yang.

Via Daring Fireball.

Cea mai țară proastă

Mi-e scîrbă rău. Mi s-a acrit în asemenea hal de țara asta… Nici măcar nu găsesc cuvintele potrivite acum. Zice Ciutacu foarte bine în articolul din Jurnalul Național.

…Acceptarea resemnată e un soi de tradiţie populară. Suntem, în esenţă, un tot; din păcate, neunitar, dar majoritar laş. Mândria naţională e o expresie din cărţile de istorie. Curajul e doar un cuvânt din DEX. Am fost opt milioane juma’ la referendum. Am votat, într-o majoritate devastatoare pentru orice ţară cu apă curentă la robinet, demiterea preşedintelui. Iar acum tot noi suntem acuzaţi că am fi fost părtaşi la o tentativă de lovitură de stat. Ne-nghesuim ca vitele-n staul, aşteptând să ne ducă la tăiere. Aşteptăm şi acceptăm. N-avem iniţiativă. Şi, în definitiv, poate chiar ne merităm soarta…Victor Ciutacu – Eșecul unei națiuni

Am un singur punct de dezacord cu el: acel poate de la final. Nici un poate. Chiar ne merităm soarta.

Ce se întîmplă cu angajații Google cînd mor

Așa este intitulat un articol din Forbes (găsit via Daring Fireball).

Este evident o glumă, articolul nu răspunde (ar putea cineva?) la întrebarea asta, dar oferă niște informații absolut incredibile. Pe scurt, dacă un angajat al Google moare, soțul/soția sau „partenerul domestic”, probabil un eufemism pentru „concubinul/concubina”, primește 50% din salariul răposatului timp de 10 ani și i se transferă imediat toate acțiunile deținute de acesta, iar orice copil primește o plată lunară de 1000 de dolari pînă la împlinirea vîrstei de 19 ani, sau 23 dacă este student la zi.

Citește și restul »

Să se retragă, primesc

N-am nimic cu Huidu. O vreme i-am urmărit emisiunea (acum mulți, mulți ani), dar a devenit obositor în scurt timp așa că am trecut mai departe. Devenise un pic cam prea vedetă ca să-l mai încapă propria piele, lucru care e posibil să fi dus și la tragedia provocată de el pe șosea.

Însă ăștia de la ghimpele.ro par a avea puteri parapsihologice: s-au prins ei că Huidu vrea să se sinucidă. Asta dacă ar fi să ne luăm după titlul unui articol, așa cum apare el la rubrica „Articole similare”:

Titlul este trunchiat, evident, el fiind „Serban Huidu vrea sa se retraga din viata publica”. Deci nu sînt chiar para-psiho-pupu. Varză în schimb sînt, editorialistic vorbind.

Niște diacritice cu siguranță n-ar fi stricat…

Chrome e puțin bîlbîit

Mai întîi a apărut o notificare că versiunea mea de Java este veche și că ar fi bine s-o actualizez. Am apăsat pe link-ul din notificare, am fost redirecționat către site-ul Oracle de unde am descărcat programul de instalare, timp în care textul notificării s-a schimbat, spunîndu-mi să reîncarc pagina ca să activez noul plugin, după actualizare.

Problema e că după o vreme, probabil cînd programul de instalare a terminat de înlăturat versiunea veche pentru a o instala pe cea nouă, Chrome a afișat încă o notificare, peste cea existentă, spunînd țîfnos că îmi trebuie Java ca să afișez „unele elemente din pagină”. Nu zău!?

De fapt un titlu mai corect ar fi fost „Programatorii din echipa Google Chrome fac economie de if-uri”, dar ar fi fost mult prea tehnic ca să mai aibă și farmec.