Program relaxant de weekend

Sîmbătă: 10m de gard reparați, adică 8 stinghii de măsurat/tăiat/găurit/montat, 84 de țambre de demontat/montat, peste 200 de șuruburi de scos/băgat, durată 6h30.

Duminică: instalat detectoare de gaz în camera tehnică și bucătărie, adică găurit pereți, cablat și pozat cabluri, verificat funcționare valve, durată 5h.

Bonus: duminică dimineață mi-am întins un ligament alergînd după Toto, probabil al unui mușchi aductor al coapsei, în regiunea inghinală. Pot mișca piciorul înainte-înapoi fără probleme, însă la mișcările laterale durerea mă doboară. Și am constatat că sînt mișcări mai frecvente decît aș fi crezut. Asta a fost probabil ca să nu se simtă singură durerea de spate de la „gimnastica” de sîmbătă…

Bonus 2: sîmbătă cînd am încărcat stinghiile lungi de 3m în mașină, am atins ușor parbrizul, dar aparent suficient cît să apară o crăpătură de 30cm plecînd de la o lovitură mai veche de piatră. Tocmai am primit un deviz pentru schimbarea parbrizului: 3150 de lei 🤬

Noaptea minții

În ziua în care în țărișoară se decretează stare de urgență pe motiv de 🎧virus, corona, mă duc și io ca omu’ la farmacia Helpnet 148 de pe lîngă casa omului, să iau de-ale gurii, de-ale gîtului, de-ale altor organe.

Citește și restul »

Ce a mai fost nou în 2019

De departe cea mai mare chestie a fost absolvirea Crenguței. Și nu numai că a absolvit… a luat și examenul de licență, și pe ăla de admitere în baroul București!

Bravo iubito, ești cea mai tare! La propriu; eu n-aș mai putea face asta acum nici dacă viața mea ar depinde de asta!

Și nu a fost doar anul ăsta, evident. Patru ani de muncă intensă și fără oprire! Frățioare!

Și, cum se întâmplă de obicei, se pare că nu a fost oricum sfîrșitul, pentru că urmează… wait for it… mai multă muncă. Proaspăt angajată la o firmă de avocatură (mă rog, relativ – de vreo patru luni), m-a anunțat că trebuie să muncească în weekend.

Tata a continuat să refuze să vorbească cu noi. Pe 9 februarie, cînd a murit socrul meu, Crenguța a încercat să-l sune și să-i spună de înmormîntare și probabil a crezut că are vreo legătură cu ziua mea și nu i-a răspuns, dar i-a trimis un SMS spunând practic să-l lăsăm în pace. Ceea ce am făcut, mulțumesc frumos. Sau mai bine zis, să te sparg.

N-am mai făcut nimic în legătură cu asta. Nici nu știu ce, nici nu știu dacă ar trebui. N-aș vrea să mă gîndesc că-și petrece ultimii ani singur, departe de copii și nepoți, dar dacă pe el atît îl duce capul… n-am cum să-l oblig.

Din puțul publicității

Pielea… curului?! Mă rog, nu mă bag, o fi trebuind hidratată…

Prima semnătură

Sabina a semnat azi pentru prima oară pe lista de plată de la cursul de teatru. Judecînd după asimetrie, trebuie să fie o orhidee…