Prima semnătură
06 aprilie 2019 | Comentariile sunt închise pentru Prima semnăturăSabina a semnat azi pentru prima oară pe lista de plată de la cursul de teatru. Judecînd după asimetrie, trebuie să fie o orhidee…
„Viața e plăcută. Moartea e liniștită. Tranziția în schimb pune probleme.”Isaac Asimov
Sabina a semnat azi pentru prima oară pe lista de plată de la cursul de teatru. Judecînd după asimetrie, trebuie să fie o orhidee…
Un concert memorabil la Arenele Romane, 31 martie 2019.
În deschidere neozeelandezii „Like A Storm”. N-auzisem niciodată de ei, dar m-au surprins plăcut.
N-am filmat prea mult pentru că am fost ocupat cu headbanging-ul. În afară de faptul că a fost cam prea cald în cortul ăla, restul a fost extraordinar. Pînă și Crenguța s-a rockărit cum se cuvine, deși a cam strîmbat din nas cînd a auzit de concert!
Îi spun Sabinei că o iubesc. E încă în pat, abia s-a trezit, eu mă pregătesc să plec la birou. Îmi răspunde:
— Știi pe cine iubesc eu cel mai mult?!
Face o pauză de efect și apoi arată cu degetul spre vrăbiuța albastră de pluș:
– Pe Păsi!
Na! Cum concurezi cu Păsi?! Nu e ca și cînd ai putea-o apuca de guler și să-i șuieri printre dinți, de la 1 cm de față: ”Să nu te mai apropii de fiică-mea că-ți rup picioarele, derbedeule!”…
După 6 ani și 9 luni la IBX (cumpărată de Capgemini în 2014, cumpărată de Tradeshift în 2017), mîine voi începe o nouă slujbă la Endava.
Un pic nervos pentru că nu prea știu la ce să mă aștept încă; un pic trist pentru că mă simțeam bine la jobul vechi pînă să apară cretinii care m-au și determinat într-un final să plec (poate o să scriu la un moment dat mai pe larg despre asta); un pic îngrijorat pentru că trebuie să ajung într-o cu totul altă zonă a orașului și urăsc traficul mizerabil care este deja o constantă a acestui oraș nefericit… și o grămadă de alte sentimente și senzații amestecate.
Categorizat: Bălmăjeli, Noi |Sabina se sprijină cu bărbia de marginea biroului și mă întreabă cu privirea ațintită pe monitor:
— Cine e în poza aia, Stelică sau Vivi?
— Stelică, îi răspund.
— Dar Stelică și cu Vivi nu mai sînt la noi.
— Nu, nu mai sînt la noi, spun și simt cum mi se strînge un nod în gît.
— De ce nu mai sînt la noi? mă întreabă.
— Pentru că l-a rugat mami pe domnul Joe să-i ia, îi răspund.
— I-a luat domnul Joe… zice, și face o pauză, gînditoare. Dar era bine și cu ei, completează. Era frumos și cu ei.
Da iubito, era bine și cu ei… era frumos. 😭
Categorizat: Noi |