„Computerele sînt inutile. Nu-ți pot da decît răspunsuri.”Pablo Picasso
Probabil un titlu mai potrivit ar fi fost „cam ce aș fi eu în stare să fac, numai să nu fac ce trebuie să fac”… dar, deși adevărat și sugestiv, era totuși prea lung.
Așa că am decis să vă arăt niște fotografii proaspete, făcute acum aproximativ 2 ore în fața blocului și împrejurimi.
Matizul îngropat de viu
Categorizat: Bălmăjeli, Bucureștene | Etichetat: București, iarnă, maidanezi, zăpadă |
N-am absolut nimic de spus, mă plictisesc de moarte în propriul cap. De fapt am prea multe de spus, cred…
Categorizat: Bălmăjeli |Lehamitea de după alegeri mă face să refuz să mă uit la televizor sau să citesc presă de orice fel. Pur și simplu nu vreau să știu, nu mă interesează. Dar azi am zis totuși să văd ce a mai scris Lelia Munteanu, că prea scrie bine.
Și mă bucur să vă anunț că nu se dezminte, scrie bine de tot. Două sampling-uri (
) scurte:
La jurnal, am crezut că mi s-a stricat plasma: Geoană bronzat. P-ormă m-am mai liniştit: mi-am zis c-o fi fost la Vântu. Şi-o fi băgat mogulul ultraviolete la SPA. Apoi am citit presa ticăloşită şi m-am dumirit: cică a fost în vacanţă, în Aruba. Am dat pe goagăl să văd pe unde vine asta. Tocma-n Antilele Olandeze. Greu, în opoziţie! Nu şi-a permis la Sinaia, la Cabana Schioţilor. A trebuit să se trambaleze până unde-a-nţărcat cocosu’ preşedinta Nederlandului. Noroc că nu s-a dus degeaba: a prins tradiţionalul Festival al Măgarilor. Omul potrivit la locul potrivit: Aruba e „Insula cu 90.000 de prieteni pe care nu i-ai întâlnit încă”. I-au lipsit doar 70.000…
După ce conduci România o noapte, nu mai eşti acelaşi om. Începe să ţi se arate. Altfel le vezi. Capeţi calităţi extrasenzoriale. Eşti atins.
[…]
Urmează Congresul PSD. (Nu-l puneţi într-o joi, tovarăşi!). Ca să preîntâmpine un nou atac energetic şi să se realeagă Geoană, prezidiul trebuie să stea pe cuie. Lucrările trebuie să se desfăşoare neapărat lângă o apă curgătoare. Hrebenciuc să aducă o mătură şi un vătrai şi să le aşeze în colţul stâng al sălii (dezleagă vrăjile). Delegaţii să se ia de mână, ca la spiralele lui Bivolaru. De ce? Spirala te încarcă de energii cosmice, cât nu apucă Martorii lui Băsescu să te descarce. Puţină sare neîncepută, presărată pe prag, nu strică. Vanghelie să-şi îmbrace indispensabilii pe dos – asta garantat fereşte de farmece. Doamna Mihaela Geoană, care în timpul Congresului va sta acasă, să se păzească bine. Să se concentreze asupra unei mantre (poate fi orice, un cuvânt aruncat la supărare de Ion Iliescu), astfel încât eventualul atac energetic să n-o atingă. Cum vom şti că n-a atins-o şi a rămas ea însăşi? Simplu: o întrebăm cum o cheamă. Dacă răspunde pripit „Upsy Daisy” – chemăm popa cu căldăruşa şi busuiocul…
Am rîs cu lacrimi. Lacrimi amare, dar măcar am rîs…
Categorizat: Românisme | Etichetat: de citit, geniu, politică, prostie, recomandat, web |[flashvideo file=media/video/sz22-12-2009_trimmed.f4v image=media/video/sz22-12-2009_trimmed.jpg /]
Notă: Fragmentul video este extras din înregistrarea de pe site-ul Antenei 3, ©2005-2009 S.C. Antena 3 S.A. Singura modificare pe care i-am adus-o este extragerea pasajului de 5 minute, regăsit în original între minutele 39:16 și 44:26.
În ediția din data de 22 decembrie a emisiunii „Sinteza Zilei” de la Antena 3, domnul Bogdan Teodorescu, jurnalist, scriitor și profesor universitar, a afirmat următoarele:
Categorizat: Românisme | Etichetat: electoral, frustrare, politică, talkshow, tv |”Pe 6 decembrie 70% din populația României l-a votat sau l-a acceptat (s.m.) pe Traian Băsescu. […] 30% au votat pentru și 40% n-au votat împotrivă (s.m.). Deci 70% din populația României l-a considerat fie acceptabil, fie dezirabil pe Traian Băsescu, numai 30% s-a opus […], ceea ce înseamnă că tot ce face de-acum înainte Traian Băsescu, în conformitate sau în continuarea lucrurilor pe care le-a făcut în primii 5 ani este legitim. […] Cei 40% nu au considerat că trebuie să-l sancționeze pe Traian Băsescu.
În ajunul Crăciunului, cînd mă întorceam de la cumpărături – tocmai aflasem că mama ar vrea să-și cumpere cuptor cu microunde, așa că am hotărît să i-l facem noi cadou —, m-am aplecat să pun cutia jos și gata, nu m-am mai putut ridica decît schimonosindu-mă de durere.
Nu știu ce s-a întîmplat, în cel mai bun caz o problemă musculară, în cel mai rău un disc deplasat. Cert este că de atunci mă ung aproape fără oprire cu Finalgon, un unguent care ustură ca dracu’, și încă nu am scăpat de durerile ucigătoare. Dar funcționez. Cu greu, și mai mult așezat, sau țeapăn ca un par dacă stau în picioare, dar funcționez. Sau ce fac eu zilele astea inutile, frustrante și depresive…
Categorizat: Bălmăjeli, Noi | Etichetat: criză, frustrare |