O limbă grea

VIKINGII: Serialul dramă american de succes

Pentru unii dintre publicitarii români meseria nu e brățară de aur, ci limbă amorțită de carton cleios. Pentru mai mulți decît ați crede. Și, evident, decît ar trebui.

Localizarea la Piața Scînteii pare totuși potrivită, din motive complicat de definit…

Jaguari pe mă-sa

Amintirile din școală care-mi stîrnesc cea mai mare nostalgie sînt cele legate de multele nopți nedormite în care devoram cîte o carte. Și numărul cărților citite pe atunci (multe din ele SF).

Așa că nu întîmplător, în foarte rarele ocazii cînd mă mai nimeresc printr-o librărie, trec mai întîi pe la raionul cu cărți SF. Așa am făcut și recent la magazinul Diverta din Mall Băneasa, de unde am ieșit cu o sacoșă de cărți (nu, nu erau toate SF — dar numai pentru că a cumpărat și Crenguța cîteva… ).

Citește și restul »

Cea mai țară proastă

Mi-e scîrbă rău. Mi s-a acrit în asemenea hal de țara asta… Nici măcar nu găsesc cuvintele potrivite acum. Zice Ciutacu foarte bine în articolul din Jurnalul Național.

…Acceptarea resemnată e un soi de tradiţie populară. Suntem, în esenţă, un tot; din păcate, neunitar, dar majoritar laş. Mândria naţională e o expresie din cărţile de istorie. Curajul e doar un cuvânt din DEX. Am fost opt milioane juma’ la referendum. Am votat, într-o majoritate devastatoare pentru orice ţară cu apă curentă la robinet, demiterea preşedintelui. Iar acum tot noi suntem acuzaţi că am fi fost părtaşi la o tentativă de lovitură de stat. Ne-nghesuim ca vitele-n staul, aşteptând să ne ducă la tăiere. Aşteptăm şi acceptăm. N-avem iniţiativă. Şi, în definitiv, poate chiar ne merităm soarta…Victor Ciutacu – Eșecul unei națiuni

Am un singur punct de dezacord cu el: acel poate de la final. Nici un poate. Chiar ne merităm soarta.

Referendum

Am fost întrebat cum am de gînd să votez la referendum. Pe scurt, răspunsul meu a fost că regret că nu va exista pe buletin și o rubrică „Muie, Băse!”, ca să trîntesc cu sete ștampila acolo.

Operațiunea „Praf în ochi”

Notă: Fragment de articol început pe 26 aprilie 2010 și abandonat. Îl public azi pentru că nu mai contează (și pentru că vreau să mai scap de ciornele articolelor neterminate ).

Pentru mine n-a existat nici măcar un moment de îndoială: „guvernul Boc” este o glumă care ar fi penibilă dacă n-ar fi macabră, iar „măsurile anticriză” la care nevertebratele „muncesc intens” de mai bine de un an sînt doar încercări de a da cu praf în ochii proștilor, din categoria „Petrică, fă-te că muncești”.

Pentru cei care au totuși oarecari îndoieli, permiteți-mi să exemplific. Pe 22 aprilie 2010 s-a publicat pe site-ul ministerului coanei Udrea, MDRT, la secțiunea Consultări interministeriale, un proiect de Hotărîre pentru reorganizarea și restructurarea MDRT. La acest ultim link cică „se aduce la cunoștinta publicului textul proiectului de act normativ”, compus din 3 documente în format .pdf, pe care le-am descărcat și le voi pune și la finalul acestui articol, în caz că ministresa decide că publicul a fost informat destul și le scoate de pe site.

Citește și restul »